Jurnalul Fundației Ceata

Deci mi-am migrat eventual vechile mele articole de pe nanoblogger pe jekyll. Îmi pare mult mai drăguț, și mai simplu pentru mine de utilizat.

Sursele se află pe gitorious, și pe depozite.ceata.org . Legăturile o să le pun curând.

Nu uitați să îmi spuneți părerea despre jurnal, și să semnalați erorile (atât gramaticale, funcționale, dar și de stil).

Situl este într-o versiune "beată" (a.k.a. beta), dar cu ajutorul vostru o să îl dezmeticim. :)

Am mers vineri seara la București, am trecut pe la vamă, am ajuns la 5 dimineață în Piața Victoriei. Acolo am găsit internet lângă muzeul Antipa, și l-am chemat pe Titi prin FDCX, și m-am așezat cuminte lângă o girafă articială, în timp ce priveam Pulp Fiction.

Prezentarea am scris-o mai mult pe drum, dar documentarea am făcut-o din timp. Noroc că am o baterie bună la laptop.

Am mers sâmbătă la amiză la eveniment, am fost destul de puțini, dar totuși a fost interesant. Am hotărât să filmăm cât mai mult, și să punem pe internet prezentările. Atmosfera a fost mult mai relaxată după această decizie, cel puțin pentru mine.

L-am întâlnit pe Nicu de la linuxvideo.ro, am vorbit cu Andrei Petcu despre o aplicație Ruby on Rails, pe care vrea să o folosescă la nuvasuparati.info. Mi-a povestit despre experimentele lui cu NginX și varnish, și chiar zilele trecute l-am setat și eu.

Am mers la KFC, după eveniment, am păpat. Apoi am mers la Tibi, și am încărcat poze. A 2-a zi am mai încărcat din poze, am mai discutat cu Tibi, am păpat, am băut ceva vin, am jucat Urbanteror. Seara m-am pornit, împreună cu Tibi. Am luat un autobus din centrul Bucureștiului. Autobusul era genial, avea WiFi și cât m-a ținut bateria, (vreo 4 ore), am vorbit pe internet, am citit despre jekyll, și am setat acest jurnal.

Am avut ceva probleme la vamă, dar totul a ieșit bine până la urmă. Am ajuns dimineață devreme în Chișinău, orașul era pustiu, am ajuns acasă. Am dat abțibilduri, care le-am luat de la Gabriel Ivănică. Am mers la universitate, am mers la lucru. Și cam atât.

Drumul

Am mers cu Tibi în Bălți foarte dimineață, foarte puțin dormiți. Cu o seară înainte am fost la o petrecere, Europa - pământ țigănesc. A fost drăguț. Am ajuns pe la 8 la Bălți (sâmbătă), am luat un maxi taxi, și am ajuns la strada Pușkin, de unde am găsit cu ajutorul cuiva Universitatea de Stat "Alecu Russo". Am găsit într-un final unde se desfășoară evenimentul, am găsit oamenii, și am făcut un tur al universității.

În timpul turului am văzut biblioteca (una foarte impresionantă, noi la UTM nu avem așa bibliotecă mare), clădirile universității, și o curiozite, un romb enorm, din sârmă, întins între niște clădiri. Cu ajutorul lui se fac anumite măsurări în ionosferă, care se presupune că ar putea duce la prognozarea cutremurelor de pământ, bunăoară, cu ore înainte de a se întâmpla.

Evenimentul

S-a început evenimentul. Oamenii au spus despre experiențele lor cu Moodle, cum îi ajută acest program în instruirea elevilor, ce poate face el, și ce nu poate. În special mi-a atras atenția prezentarea lui Ghenadie Cabac, despre integrarea lui Moodle într-un mediu virtual 3D, Second Life. Puncte culminate de interes au fost și ultimele 2 prezentări, a lui Ștefan Poka, despre modulul WIRIS, și a lui Tibi, despre Programe libere, și despre faptul că trebuie evitate modulele nelibere, ca WIRIS, și de scris altele libere. Evident, aici mă așteptam să iasă scântei. Prezentarea lui Tibi a fost excelentă, lumea parcă a înțeles mesajul, și d-ul Poka a înțeles că nu era intenția nostră să îi aducem o ofensă.

Oameni

L-am întâlnit pe acolo pe d-ul Mihai stanislav Jalobeanu, pe care vroiam demult să îl văd. A intervenit constant pe perioada prezentărilor, cu diverse sfaturi, recomandări, surse de cursuri, și experiențe proprii. Pe ei doi, Tibi și d-ul Mihai, de fapt îi încurcasem ca vârstă pe listele Cetei: Tibi gândeam că e în vâstă, pe când îl numeam "Mihai" pe d-ul Jalobeanu.

Am mai avut ocazia să îl cunosc pe Cosmin Herman, managerul Moodle România, pe Radu Dumbrăveanu, managerul Moodle Moldova, și pe Ghenadie Cabac (profesorul de istorie care a făcut turul universității de dimineață). Sunt niște persoane foarte de treabă.

Mâncare :D

Am avut și 2 pauze de masă, m-am îmbogățit cultural puțin: am mâncat câteva zarze zraze. Un soi de pârjoale din carne, umplute cu cașcaval și verdeață. Cu toate că sunt din Moldova, prima oară vedeam așa tip de mâncare (și asta făcea chestia și mai stranie). (Radu a încercat să mă învețe numele, sper că l-am nimerit. Știu că trebuie de scos o vocală din zarază, și nu sunt sigur că am scos-o pe cea care trebuie.
Editare[2013-04-25]: n-am nimerit-o. E zrază, și în Grozești, r. Nisporeni se mai numesc "cotletă cu surpriză" aka "pârjoală cu surpriză")

Bălți

După o mică excursie prin Bălți (e frumos orașul, mai drăguț ca Chișinăul, și probabil mai verde...sunt foarte mulți copaci), am ajuns la o pizzerie. O chestie curioasă despre acest oraș este că pe acolo întâlnești oameni care să nu îți poată răspunde în română. Asta e ceva rar în Chișinău. Am șters-o la gara auto.Am ajuns spre seară în Chișinău, n-am găsit nici un drupalist pe la Eli-Pili (dar deja găsisem noi ocupație acolo, așa că tare nu le-am dus dorul).

Mergeam zilele trecut prin Chișinău, și mă gândeam la jocurile de calculator, pe care eu le am. Am cumpărat recent pentru fratele meu mai mic Indie Humble Bundle, și simțeam că ceva nu e în regulă.

Ce anume mă deranja?

Am instalat lui jocurile, însă la descărcare le-am găsit doar în formă binară. E trist. Aruncă o privire la "pachetul" respectiv: Indie. Deci sunt destule șanse ca ăia să iasă din business. Nu e nici o problemă acum, dar peste 5 ani? O să le mai poată fratele meu juca? O să fie compatibile cu noile sisteme? Poate da, poate nu.

Apoi mi-am adus aminte de câteva jocuri libere pe care eu le joc: Xontic care e bazat pe Nexuiz cu datelele libere și ele. Ultimul e bazat pe Quake3, mai precis pe motorul de joc (logica). și de unul pe care aș vrea să îl joc, Doom3. Ce e așa special la ele, ce a făcut John Carmack mai deosebit de alții?

Jocurile sunt de obicei compuse din 2 părți (vorbind așa, în termeni mai simpli) date și logică. Datele reprezintă grafica, nivelele, caracterele, dialogurile, sunetele, etc. Logica e însăși executabilul, ceea ce afișează datele. Sigur, delimitarea nu e exactă: în date tot se conține o anumită "logică" : care personaj e cel bun, cine pe cine poate ataca, care pereți îi poți sparge, ș.a.

De ce totuși nu a avut un succes major John Carmack pe sistemele libere? Presupun că din cauza dificultății instalării jocului, și din cauza faptului că abia peste câțiva ani deveneau jocurile lui libere, și încă peste vreo jumate erau făcute să lucreze normal pe *nix.

Sunt niște probleme destul de ușor de rezolvat, în opinia mea: ar fi putut să elibereze programul încă de la lansare, și să vândă atât CD-uri pentru cei cu Windows, cât și .deb-uri și .rpm-uri cu datele jocului.

Principala problemă

Vreau în primul rând să nu se întâmple chestii imprevizibile pe calculatorul meu. Sunt 2 chestii imprevizibile(aparent). Erorile de programare, și erorile intenționate, uneori numite viruși, spyware, backdoor, sau alte cuvinte interesante.

Soluții

Dacă avem drepturi de a modifica și redistribui copii modificate a părții logice a jocului, putem preveni ca o companie să ne fure datele de pe calculator, să ne impună să fim conectați mereu la internet, sau alte soiuri de restricții.

Mulți vor spune că nu pot modifica oricum programele și că nu le pasă. E un argument. Dar unul în mare parte greșit. Dacă privim la o scară mai largă, de societate în care trăim (Moldova), sau mai mare (întregul glob), având drepturi asupra acelei părți, putem găsi printre noi suficienți oameni interesați de o problemă pentru a o elimina. Și datorită dreptului de a redistribui programul, toți împreună vom beneficia.

Exemple sunt multe, practic orice program liber e o monstră vie a așa ceva: MATE, vim, linux, coreutils de la GNU, audacious, firefox. Toate sunt create colaborativ, de oameni din întreaga lume, din China până în România, în Statele Unite și Mexic. Oameni care colaborează, de bună voie, și redistribuie programele sau modificările lor, pentru binele întregii societăți.

Articol pe viitor: de ce e important să poți modifica programele (sparkup pentru vim, piwigo, shotwell)

Până la urmă am ajuns la inaugurare. Exact la discursul lui Richard, pe la 2:15. Inițial credeam că nu mai ajung (nu cunoșteam drumul și în plus îmi trebuiau ceva bani ca să ajung).

De aceea în primul rând vreau să îi mulțumesc lui Busuioc Ionel, căci fără el nu ajungeam.

Am mers împreună, pornind joi seara din Chișinău. A fost o călătorie plină de peripeții până la Galați, pe drumurile moldovenești am reușit să stricăm 2 roți la mașină acestuia. Apoi obișnuita corvoadă de la vamă, care era ceva mai deranjantă ca de obicei, din cauză că ăia nu prea aveau dispoziție în seara ceea. E un păcat că deși suntem un neam, suntem despărțiți de granițe, vame și alte tâmpenii. În fine, joi seara am rămas la Galați, la Ionel. Am stat până târziu, din care cauză a 2-a zi m-am trezit cu greu. Și pe lângă un drum lung până la București, trebuia de reparat mașina. Am făcut noi treaba asta și uite că fugim cu o viteză impunătoare pe autostrada Soarelui.

Odată ajunși în București, sistemele de navigare au început să ne joace feste și pe lângă asta, în București e un trafic infernal. Cu mare greu am găsit noi loc de parcare, iar eu, în timp ce mergeam pe colo, am recunoscut clădirea Facultății de Drept. Am ajuns, după cum ziceam cu puțină întârziere. Când intrasem, am constatat cu surpriză că de fapt aveam un loc la masa ceea de sus :)

Am ascultat discursul lui RMS... era interesant. Când îl asculți pe viu, înțelegi mai bine conceptele pe care ți le prezintă și dacă lași prejudecățile/mentalitatea creată de “sistem”, îți dai seama că e multă logică în ceea ce spune el. Trebuie să fii tare obtuz ca să nu îl înțelegi, crezi sau susții. Am pus mâna pe un număr impunător de abțibilduri, respectând recomandările lui Stallman (Take as many as you can make good use of). Am tatuat laptopul meu și am dat o grămadă și la serviciu și la colegii de cameră. În timpul prezentării am primit și un tricou negru, cu Fundația Ceata brodată pe stânga.

L-am întâlnit și pe „bărbuță”, aka Victor Nițu. Când am fost într-o cafenea de vizavi de facultate, mi-am ținut promisiunea de a-l trage de barbă. Nu mai țin minte motivul. Am pus și un banner mășcat acolo, în cafenea, cu Debian. De asemenea mai erau persoane cunoscute, pe care le-am întâlnit prima oară acolo: Vlad Dracul, Nicu Buculei, Andrei Nistor, Cornel-Florentin, Ioana, Raul Malea.

După asta...am parcat în altă parte mașina lui Ionel, ca apoi să mergem la Hanul Berarilor, pentru cină. Pe lângă băutura standard, berea, am luat, în scop pur medicinal câteva țoiuri de pălincă: codertux strănuta și eu și Ionel nu l-am putut lăsa să sufere. Seara a fost interesantă, am scos de la cel mai mare fan Mozilla/Firefox pe care l-am văzut în viața mea (Raul Malea) un ecuson și o chestie de pus la gât, cu Firefox. Foarte drăguțe :) Și acum încă multă lume mă întreabă de unde le-am luat. N-am mai reușit să iau un autograf de la Richard, dar mă bucur că l-am cunoscut.

Seara am ajuns prin careva miracol într-o discotecă. Iarăși bere, chestii și pe când bionel cu ficatul lui inexistent era tare ca o piatră, eu, de la oboseală și băutură adormeam din picioare. Tot timpul ăsta l-am ținut sub priviri pe Andrei Petcu, care a fost foarte drăguț și ne-a găzduit. Seara nu prea țin minte cum am ajuns în pat, dar a 2-a zi am avut posibilitatea să admir apartamentul acestuia. E foarte drăguț acolo și mi-au plăcut mult de canapele ciudate, pline cu sfere mici de polistiren :) Mă simteam rău, ficatul meu nu era de acord cu combinațiile din seara trecută...dar, după ce am păpat, deja totul era bine. Sigur, deja era seară și trebuia să ajungem în regie, la o întâlnire mai restrânsă. Am mers prima oară cu metroul....îmi place...e foarte lin, cel puțin cât merge. Am ajuns și în Regie, unde eu foarte sfios și cu mai multă înțelepciune, acumulată din seara trecută, am începuto cu pizza și cu suc de portocale. Pizza diavola nu e atât de diabolică ca cea din Moldova: a nostră te frige, de iute ce e și dacă mânânci prea multă de a nostră, ai sângerări anale garantate :D

O bună bucată de seară am ținut-o cu băuturi non-alcoolice și am descoperit limonada. Cred că am băut 1.5 l în seara ceea :D Am vorbit mult, pe tot soiul de teme...mai spre seară, deja ne răream, dar metrii de bere contrinuau să vină...a tebuie să îmi ajut prietenii. Am început cu Andrei Petcu și Matei Trușcă o discutie despre cum am putea face societatea mai bună, despre marxism, comunism, evoluția consțiiței omului, etc. Sigur, eram mult mai puțin coerent. Matei, deși gândea bine, deja începea să se clatine și să meargă sprijinindu-se de pereți către baie.

Bionel a pierdut un pariu de 2 metri de bere...se pare că nu ai cum să ajungi din Galați la Brăila fără să treci Siretul.

În rest, duminică am fost în Galați și Luni am șters-o acasă. Nimic special, în afară de un drum plictisitor și lung.

Deci începem cu impresia generală: foarte tare, superb eveniment! Vineri seara, eu cu Olesea, pe la 9.35 i-am găsit pe Tibi, Amelia, Gheorghe și Iurie lângă monumentul lui Ștefan cel Mare.

Am mers apoi într-un bar, unde Tibi și-a dat jos pălăria de hăcuitor de nucleu (kernel hacker), și a pus-o pe cea de om petrecăreț, glumeț. Am stat îndelung la discuții, iar Ameliei i-a fost dăruită o cutiuță specială, cu "fumul magic" încrustat pe capac, sigla proiectului Debian Lucru de mână, produs original moldovenesc.

Din nefercire, nu i-a fost dat ochilor/limbii/esofagului/stomacului meu să se delecteze cu knackebrod, dar sunt sigur că Amelia mai devreme s-au mai târziu o să imi aducă pânică fermecată din Suedia.

Tot atunci Gheorghe ne-a arătat cum poți scoate un zâmbet din suedezi: "let's talk about the Swedish imperialism"... Eu unul nu pricep ce e așa amuzant în asta, însă e unul din puținele lucruri care o amuză tare pe Amelia.

Ne-am distrat pe cinste, ca niște voinici adevărați. După cum puteți vedea, Tibi bea acolo și porția lui Ionel Busuioc, după cum a fost promisiunea. Ce mai, cu omul ăsta poți să tragi oricând chefuri în toată regulă.

Olesea a găzduit oaspeții din România, dar și cei din Moldova. Ne-am simțit toți ca acasă, pentru asta îi mulțumim frumos.

Dar iată că vine ziua de Sâmbătă, și noi lăsăm distracția, dăm jos pălariile de petrecăreți, și le punem pe cele de prezentatori. Totul merge conform planului ->

Eu am fost foarte stresat la prezentare. Am decis să fac o prezentare fără pregătiri, ca să arăt un caz real de lucrur. l-am fotografiat pe Tibi, cu mare greu am obținut fotografiile, și am făcut din el un soi de om în armură medievală. Dar cam asta e grafica 3D, ce să îi faci. M-a bucurat faptul că cel puțin un om a fost foarte interesat de Blender, Sergiu Roșca. Desigur că am făcut toată reclama necesară lui blender, căci să fim sinceri: programul ăsta e cel puțin la un nivel cu cele proprietărești ca functionalitate, ba chiar le depășește. I-a spuneți, ce program de grafică 3D mai are în el compozitor, editor video, și încă motor de joc? ha? Ați luat apă în gură, așa-i?

Evghenie (jekader) a fost o adevărată pufoșenie, improvizând o prezentare pe loc, despre virtualizare, și proxmox(?), care i-a interesat foarte mult pe participanți. Se pare că virtualizarea îi face pe cei pasionați de GNU+Linux să vomite curcubee:

Tibi a luat de câteva ori cuvântul, explicându-le oamenilor prezenți cu ce ne ocupăm noi, și explicându-ne despre licențe, care sunt cele mai populare licențele libere, și cam cu ce se mănâncă ele. Ca să fac un rezuma scurt aici: Sursele deschise sunt diabolice ( en. open source is evil); Programe libere FTW

Iurie, deja în mod tradițional încearcă să ne deschidă mințile și să ne învețe ce e cu internetul descentralizat. Dar noi sântem grei de cap. Prezenatare lui a stârnit atât de multe discuții, că mai mult sa discutat de cât prezentat. În ultima vreme Iurie se atinge de subiecte fierbinți, aprinzând spiritele și la prezentări, și pe Fii Liber. Iurie, vezi să nu te frigi :D

De asemenea, una din vedete a fost Rasbery pi, pe care mulți îl vedeau pentru prima oară, inclusiv eu...ba chiar cred că toți prima oară atingeau unul.

Olesea a stat doar o parte din tot timpul evenimentului, fiind mirată cred de cuvintele-cheie caree îi aprind pe geekși: vitualizare, servere, hosturi, LVM, calculatoare cu mațele pe afară, și alte nebunii din astea

Vitalie a fost foarte sceptic în legătură cu anumite concepte, dar nu știm încă cauza. Probabil că împărtășim păreri diferite referitor la libertate. Să lăsăm timpul, dezvoltatorii și utilizatorii să își spună cuvântul în legătură cu tehnologiile

Apoi am mers la un "Lan Party". Băieții erau foarte tari în Urban Terror(mie rușine să spun scorul), dar în schimb eu făceam prăpăd în Nexuiz. CARNEEEEEE...Carne zbura peste tot... Dar aici nu am făcut fotografii, din nefericire. Eram mult prea ocupati cu jocurile. Îi mulțumim lui G00dy (proprietarul clubului de internet), care a avut o idee riscantă/interesantă de a instala gentoo pe un server, și a pune la dispoziția moldovenilor un servicii de acces la internet bazat pe tehnologii libere. Îi urăm succes lui și afacerii lui bazate cel puțin în parte pe GNU+Linux.

Explorați galeria, care este "împinsă" de piwigo (liber, evident) și care a fost instalat duminică dimineață. Sper să vă placă. Albume

Nu uitați să veniți cu idei, sugestii, ba chiar cu contribuții la Ceata și/sau proiectele aferente.

Vă urez și eu ca francezii " Liberte , fraternite, egalite"

Până recent am avut probleme grave cu Codria: cum poți să lucrezi la ea, dacă nu o poți compila? Oricărui program trebuie să pui la dispoziție o metodă ușoară de a-l compila. E vorba de fundațiile programului. Altfel te i-au dracii să compilezi cu mâna... Iar să scrii Makefile-uri cu mâna e peste seamă de dificil și ineficient (gândeștele la numărul imens de distribuții GNU+Linux și alte sisteme de operare) Pentru Codria m-am gândit că e bine de folosit sistemul de compilare standart al sistemului GNU - The GNU Build System, sau Autotools, cum mai este numit. Mulți le consideră demodate (caută GNU AutoHell) dar mie îmi pare destul de simplu și eficient: cel puțin Cmake(o altă opțiune) mă tâmpește... Pentru Blender mi-a luat vreo 4 zile să îmi dau seama cum se compilează.

Din cauză că nu prea mulți oameni cunosc Autotools, am pus mâna pe manuale, ghiduri, am răscolit prin IRC, pe FreeNode, până i-am dat de capăt și l-am reparat. Puteți compara versiunile pe gitorious(caută Codria acolo), ca să vedeți cum a decurs. În general, am mers pe calea "Cât mai simplu, dar să funcționeze". Mai apoi voi avea timp să complic configure.ac și Makefile.am. În fiecare dosar trebuie să fie un Makefile.am și el trebuie să conțină subdirectoarele unde se mai află alte Makefile.am, respectiv surse de compilat.

Apoi, cum ne-cum apare o dependență nouă: boost_system.so (e de vină Ogre-ul nou, 1.8) Ăsta se adaugă destul de ușor, e vorba doar de pus la locul cuvenit un -lboost_system

Sper că acum treaba va merge mai cu spor: Acum învăț animarea în blender și vreau să bag un "stick-man" animat în Codria. Miturile din jurul modulului de Ogre din blender, spun că acesta bagă și animații și tot în Ogre. O să vă arăt într-un filmuleț care-i treaba:) Ciao

Dacă sunteți printre acele persoane, care își fac griji despre securitate și confidențialitate, vă voi îndruma în criptarea partiției /home.

În continuare voi presupune că ai o parțiție separată pentru /home; eu consider că nu e necesară criptarea altor partiții, pentru că acolo de obicei stau datele personale. Dacă nu ai partiția /home separată, nu e nici o problemă a o face: doar crează o partiție, și fii pregătit.

Începem

1. Copie de rezervă Să presupune că avem un utilizator "userovici"; montăm o altă partiție/usb stick pentru copia de rezervă în /media sudo mount /dev/sdXY /media tar czvf /media/backup.tar.gz /home/userovici
2. Ștergem datele existente de pe partiție, să nu le poată recupera cineva printr-o minune dd if=/dev/urandom of=/dev/sdXY
3. încărcăm modulele dm-crypt și aes_generic modprobe dm-crypt modprobe aes_generic
4. Creăm un container luks cryptsetup --cipher aes-xts-plain --key-size 512 --hash sha512 --iter-time 5000 --use-random --verify-passphrase luksFormat /dev/sdaXY răspunde atent la întrebări, și totul ar trebui să decurgă bine.
5. Deschidem partiția cryptsetup luksOpen /dev/sdaX home
6. Formatăm: mkfs.ext4 /dev/mapper/home
7. Modificăm /ect/crypttab, pentru ca să fim întrebați la boot parola de decriptare home /dev/sdXY ASK
8. Adăugăm linia de mai jos în /etc/fstab /dev/mapper/home /home ext4 defaults 0 1
9. Adăugăm modulele dm-crypt și aes_generic în lista de module, fie în /etc/rc.cont, fie în /etc/modules-load.d/crypt.conf dm-crypt aes_generic
10. Restartăm; ne logăm ca root, montăm partiția/locul copiei de rezervă, și restabilim totul în /home Deja putem să intrăm în sistem ca utilizator obișnuit. Asta a fost, tot, și sper că a fost util. Nu uitați că datele sunt accesibile cât sunteți autentificat, deci sunt în siguranță doar când calculator e stins. Folosiți xautolock, sau instrumente din astea. Deja vameșii nu vom mai putea scotoci prin datele tale la vamă: tot ce vor vedea acolo, vor fi doar un "boț" de biți, fără sens.

Salutare! Aici voi posta o serie de idei și concepte despre un joc creat de Ceata, pe nume Codria. Pentru moment, acestea vor fi grupate sub tag-ul codria, mai apoi, cine știe, poate o să fac un jurnal separat.

Ideea inițială despre jocul Codria, era un joc din astea, ca Remi. De tablă. Sau cum se mai numesc ele... O tablă împărțită în hexagoane, fiecare fiind un sat, obiectivul fiind să cucerești un "bastion" al întunericului, aflat în centru. Mai multe detalii găsiți pe listele Cetei, http://liste.ceata.org , trebuie să fie pe colo un instrument de căutare.

Eu sunt foarte pasionat de jocuri, deși nu sunt un jucător "hardcore", și nici extrem de bun. În timpul liber, sau când sunt stresat, mai intru pe Xonotic. De obicei joc pe DDC Minstagib, sau ceva de genul, sub nick-ul timonovici :D. Revenind la subiectul de mai sus, tot timpul mă gândeam, cum oare se face un joc? Că de jucat, de, oricine poate. Am observat o tendință în ultima vreme, că povestea din spatele unui joc este dată într-o parte, fie pentru a face loc graficii sclipitoare... fie pentru a nu stresa anumite categorii de jucători, care nu prea pot citi/asculta.

Eu fac parte dintre jucătorii ceia, care ar ceda grafică pentru o poveste bună. Dar Codria, după cum îl văd eu, ar trebui să aibă și una și alta, din plin. Deși sper să strâng o echipă bună în spatele jocului, la moment doar eu lucrez la el deci... eu îi voi da forma inițială. Hai să vă descriu cum îmi imaginez eu acest joc.

În primul rând, subiectul jocului va fi bazat în jurul poveștii Harap-alb, a lui Ion Creangă, deci garantat subiectul va fi "suculent". Desigur că vor fi diverse abateri, sloganul fiind "Un joc RPG/FPS, cu subiectul bazat pe mitologia și poveștile românești". RPG - Role Playing Game FPS - First Person Stabber :D nu prea vor fi puști/arme de foc pe colo, cel puțin nu inițial... cred eu...

Jocul va avea mai multe moduri: Single Player - călătorie prin lumea largă, pentru a găsi împărăția moșului tău Multi Player - joc cooperativ, unde vei putea alege să fii Harap alb, Setilă, Ochilă, Păsări-lăți-lungilă (ș.a.) sau de cealaltă partea a baricadei: Spânul, vre-un fel de orătanie(dragon, sau mai știu eu ce)...trebuie să mai recapitulez povestea...

De asemenea, unul din scopuri e ca jocul să fie foarte ușor modificabil, cel mai probabil folosing un limbaj de extensie, ca GNU Guile. Lisp.

Alte caracteristici: hărți imense (7 mări și 7 țări e mult, nu?) ..și altele urmează să fie adăugate

De ceva vreme, Ceata dispunde de propria instanță a unui server ejabberd. Nu a fost niciodată un serviciu foarte popular, și principalul motiv a fost incomoditatea în adminstrare și obscuritatea serviciului însuși. Mai mult, popularitatea exagerată a protocoalelor și serviciilor de comunicare nelibere (Yahoo, Skype, Facebook - ca să le numesc doar pe cele mai cunoscute) a îngreunat și mai mult promovarea și popularizarea opțiunilor libere în comunicare.

După cum scriam în articolul precedent, am configurat serverul local de jabber pentru realiza autentificarea pe baza serviciului LDAP. Ce înseamnă asta? Practic, fiecare individ cu un cont în serviciul nostru de LDAP se va putea folosi de același cont pentru a se autentifica pe jabber! :-)

Voi ridica acum perdeaua obscurității denumirilor, pentru cei nefamiliari cu acestea:

• Un cont în LDAP se poate crea prin interfața web administrată de Solena
• Mesageria instant prin jabber diferă de cea oferită de Yahoo prin:
  • Comunicarea e securizată
  • Nu există nicio autoritate care interceptează și filtrează comunicarea Yahoo cenzurează legături web)
  • Permite crearea de „camere” (en. chatrooms) și conferințe asemănătoare cu IRC
• În multe cazuri, același client utilizat pentru protocoale nelibere suportă și XMPP (e.g. pidgin)
• Da, conturile de pe LDAP se pot folosi în tot mai multe servicii și situri ale Ceata :-)

Pașii necesari pentru a obține un cont:

• Accesarea interfeței web pentru administrarea conturilor în Ceata
• Crearea unui cont (sunt instrucțiuni clare) și personalizarea acestuia după bunul plac al utilizatorului!

Exemplu de configurare folosind Pidgin, pentru a accesa serviciul și conferința (permanent deschisă) Ceata (interfața în en_US)

1. Dacă nu este deja, acesta va trebui instalat folosind managerul de pachete specific distribuției de GNU+Linux, sau descărcând arhiva de pe situl oficial.
2. Se alege din meniul Accounts → Manage Accounts (Ctrl+A)
3. Clic pe Add
4. Se aleg:
   Protocol XMPP
   Username Numele de utilizator ales în cont.ceata.org
   Domain ceata.org
   Resource ceata.org
   Password Parola aleasă pentru contul LDAP
   
5. Opțional, se mai pot configura:
   Remember password Pentru a ține minte parola
   Local alias Cum să fie afișat local numele propriu (în listă și/sau conversații - e.g. „eu”)
   Use this buddy icon for this account O imagine reprezentativă pentru contul curent (avatar)

Aceste setări vor fi suficiente pentru a beneficia de serviciul nostru de jabber. Dar pentru a fi toți la un loc și comunica unii cu ceilalți, am creat și o conferință permanent deschisă, și voi enumera pașii pentru a ne găsi folosind Pidgin:

1. Meniu: Buddies → Join a Chat
2. Setări: Account contul de XMPP @ceata.org
   Room lăsat gol
   Server conferinta.ceata.org
   Handle numele de utilizator (fără @ceata.org)
   
3. Apasă pe Room List
4. Va apărea conferința denumită ceata
5. În acest punct sunt 2 opțiuni:
   • Apeși pe Join și vei intra în conferință, în care ne vei găsi și pe restul utilizatorilor
   • Apeși pe Add chat și se va deschide o fereastră, unde poți seta diverși alți parametri, printre care Autojoin when account connects (pentru a intra automat în conferință la reconectare) și Alias, similară celei de la crearea contului în Pidgin. La final, Add.

Acestea fiind spuse, promit să actualizez articolul cu capturi de ecran din instalarea mea de Pidgin, și poate cu mai multe legături utile despre Jabber, servicii nelibere și XMPP. Acum sunt pe fugă ;-)

Ne vedem pe jabber!

Daca sunteți printre persoanele alea nocturne, care stau pana la 5 dimineața lucrând la calculator, sigur v-ați ciocnit de problema asta: de la o vreme ochii încep sa usture, lumina e prea iritantă.

Majoritatea dintre noi probabil ajustează culorile, astfel încât să nu fie lumina atât de albastră și aspră. Alții probabil nici asta nu pot/nu știu cum se face.

De azi înainte nu mai e nevoie sa ajustați manual monitorul. Există un mic progrămel: redshift. El, prin intremediul extensiei RandR a sistemului de ferestre X, ajustează așa numita temperatură a culorilor. Adică culorile devin mai calde(albul are o nuanță roșcată, spre exemplu), când trecem la lumina artificială, și mai aspre când avem o sursă naturală de lumină (soarele).

Cum funcționează?

Principalele date de intrare sunt astea: coordonatele geografice, și temperaturile dorite ale culorilor.

bash $ redshift -l 47:28.8

sau

bash $ gtk-redshift -l 47:28.8

...dacă doriți o iconiță (tray icon)

Coordonatele de mai sus, corespund Chișinăului. Tu ar trebui să le cauți pe cele ale orașului tău: "iuz ză internets".

Programul astel calculează când e amurgul și răsăritul la tine, asffel el făcând tranziția de la culori reci la calde, și invers. Redshift face asta destul de lin, astfel că nici nu observi trecerea de la modul de zi la cel de noapte.

La moment eu încă nu am ajustat temperaturile de zi/noapte, dar cum oare găsim valorile corecte?

Cum ajustez?

E un răspuns foarte simplu: se ia o foaie A4, curată. Deschizi o pagină goală, albă, în calculator. Poate fi o foie a navigatorului, gimp, sau orice altceva. Începem testarea:

bash $redshift -l 47:28.8 -t 5700:3600

privim foaia și ecranul: dacă culorile (foaie iluminată de bec, de exemplu, seamănă cu foia din calculator (luminată de leduri, sau orice soi de lămpi din spatele monitorului, însemnă că e corect. Astfel stabilim valoarea a 2-a, cea mai mică, din timpul nopții. Pe prima, 5700, o setăm ziua, în acelși mod.

Asta e tot! De asemenea, se poate configura static, ca să nu putem în autostart o comandă cu parametri(arată urât), sau să scriem de fiecare dată comanada aia cu mâna. Dar asta descoperiți singuri cum se face.

ATENȚIE: dacă folosiți intensiv programe de grafică, sau lucrați în careva domeniu unde culorile sunt importante aveți neapărată nevoie de un colorimetru, astfel ca setările ecranului dvs. să fie corecte, să nu deteriorați felul în care sunt arătate culorile. Însă pentru lucru mai puțin "sensibil" la calculator, recomand "călduros" să reglați temperatura culorilor.

Un nou episod din administrarea infrastructurii Ceata: am configurat serverul ejabberd pentru autentificarea utilizatorilor prin LDAP.

Am săpat cam o oră pentru a realiza dedesubturile configurării necesare. Nu voi intra în detalii privind cele experimentate, ci voi dezvălui direct configurația funcțională, exact așa cum este ea, explicată linie cu linie. Mai întâi, avem niște pași de urmat.

Notă: fișierul de configurare se află în majoritatea cazurilor în

/etc/ejabberd/ejabberd.cfg

Notificarea utilizatorilor conectați

Deși pare o glumă, e foarte important ca „firul” să fie liber. Nu pentru că ar periclita cumva configurarea, ci pentru a nu provoca confuzie și întreruperi ale serviciului (care uneori pot fi foarte deranjante) printre utilizatorii conectați. Nimeni nu ar dori ca în mijlocul conversației private cu vărul din America, să se întrerupă conexunea pentru că „adminul se joacă la server”.

Pentru a lista utilizatorii conectați se poate folosi de pe sistemul care găzduiește serverul ejabberd, comanda:

ejabberdctl connected-users

Având o listă cu utilizatorii conectați, varianta cea mai simplă e trimiterea unui mesaj „manual” fiecăruia dintre ei, dacă sunt puțini. Altfel, ar fi nevoie de mod_announce + comenzi Ad-hoc, ceea ce nu face obiectul articolului de față :-)

Dezactivarea autentificării interne

Tot ce e de făcut aici este de căutat linia:

{auth_method, internal}.

...și comentată prefixând-o cu

%%

(Opțional) Activarea autentificării multiple

Dacă e dorită cumularea utilizatorilor interni ai ejabberd cu cei aflați în directorul LDAP, atunci vor trebui comentate toate liniile care definesc

{auth_method, "ceva"}

{host_config, "ceata.org", [{auth_method, [internal, ldap]}]}.

Am activat aici pentru gazda ceata.org autentificarea multiplă, prin care atât conturile interne ale ejabberd, cât și cele aflate în LDAP, vor fi validate.

Atenție: dacă vor exista conturi duplicat între ejabberd și LDAP, serverul va da eroare, cerând renunțarea la unul dintre ele! (probabil cel intern ar fi soluția acceptată în majoritatea cazurilor)

%% Authentication using LDAP
%%
{auth_method, ldap}.
%%
%% List of LDAP servers:
{ldap_servers, ["localhost"]}.
%%
%% Encryption of connection to LDAP servers (LDAPS):
%%{ldap_encrypt, none}.
%%{ldap_encrypt, tls}.
%%
%% Port connect to LDAP server:
{ldap_port, 389}.
%%
%% LDAP manager:
%%{ldap_rootdn, "cn=admin,dc=example,dc=com"}.
%%
%% Password to LDAP manager:
%%{ldap_password, "mysecurepasswd"}.
%%
%% Search base of LDAP directory:
{ldap_base, "ou=people,dc=ceata,dc=org"}.
%%
%% LDAP attribute that holds user ID:
{ldap_uids, [{"uid", "%u"}]}.
%%
%% LDAP filter:
{ldap_filter, "(objectClass=inetOrgPerson)"}.

{auth_method, ldap}.

{ldap_servers, ["localhost"]}.

%%{ldap_encrypt, none}.
%%{ldap_encrypt, tls}.

{ldap_port, 389}.

%% LDAP manager:
%%{ldap_rootdn, "cn=admin,dc=example,dc=com"}.
%%
%% Password to LDAP manager:
%%{ldap_password, "mysecurepasswd"}.   

{ldap_base, "ou=people,dc=ceata,dc=org"}.

{ldap_uids, [{"uid", "%u"}]}.

{ldap_uids, [{"email", "%u@example.com"}]}.

{ldap_filter, "(objectClass=inetOrgPerson)"}.

ldapsearch -b "uid=user,ou=people,dc=ceata,dc=org" -D "uid=user,ou=people,dc=ceata,dc=org" -W -x -h ceata.org

/etc/init.d/ejabberd restart

{loglevel, 5}.

/var/log/ejabberd/ejabberd.log

În scurt timp voi fi în Politehnică la hacatonul Open Media Challenge. Mai sunt încă destule sarcini de rezolvat, dar... românește, las' că e timp :-)

Nu pregătirea pentru tema aleasă e motiv de grabă. Dar trebuiesc integrate foarte multe modificări în situl thesponge.eu, pentru a-l aduce într-o formă relativ prezentabilă la nivel de cod și pentru a reflecta ultimele săptămâni de dezvoltare a frameworkului folosit.

Voi reveni cu continuarea poveștii, eventual după ce termin marea integrare. Ultimele cuvinte din changelog (în momentul în care scriu rândurile astea) sunt:

/!\ Warning: Big merge ahead!

Bonus
Cum scapi de artefactele unui fost depozit Subversion dintr-o structură complicată de directoare? Răspunsul e în tabăra GNU (mi-a salvat mult timp asta):

find ./ -name ".svn" | xargs rm -Rf

Deja sunt prea obosit să mai comentez. Am adus frameworkul la zi, și pregătesc un push gras în depozitele care țin codul thesponge.eu. Trebuie să închid ochii o oră u_u

Proiectul la care voi participa se numește „Easy to set up self-publishing solution”. La prima vedere, nu e deloc ceva care nu s-a mai făcut, și nici ceva care să necesite un hacaton sau o echipă întreagă. Dar în doi oameni, dintre care cel puțin unul mort de somn, nu sunt prea mari șanse la un sfârșit glorios. Dar am un milion de idei deja, o parte din ele izvorând din Chyrp și RazorCMS (lene sa pun legături, mergi la duckduckgo.com).

Gata. Stage, commit, push and deploy.

Ieri am dat peste nanoblogger, și am marcat-o ca fiind una dintre cele mai geniale descoperiri făcute vreodată de subsemnatul.

Scurtă descriere:

nanoblogger (versiunea curentă 3.4.2) este o aplicație care permite construirea simplă a unui jurnal online, cu conținut static.

Procesul de instalare, precum și opțiunile de configurare, sunt disponibile pe situl nb, urmărind legăturile - „NanoBlogger Links” → „User Manual”. Tot pe situl proiectului este disponibilă și o listă cu jurnale care au sub capotă nanoblogger. Foarte puține sunt personalizate, fept ce atestă încă o dată genialitatea interfeței implicite :-)

Nu voi oferi redundanța instrucțiunilor din manual. Aproape tot ce este necesar pentru instalarea și configurarea nanoblogger se află deja acolo, explicat destul de bine. Voi oferi însă detalii asupra lucrurilor mai puțin evidente, sau nespecificate de documentație.

Structura directoarelor pe disc - recomandare
Voi descrie cum am procedat eu la instalare, puteți ajusta după plac. Pas cu pas.

Supliment la lista cu comensile de bază - tipuri de înregistrări în jurnal
nb add article(crearea de pagini noi)
Contrar denumirii, nu va crea articole noi în jurnal, ci pagini ale sitului, care nu vor apărea în arhive. Acestea sunt listate sub categoria „pagini” în bara laterală.
nb add tag
Creaza o etichetă nouă pentru postări - acestea trebuie create înainte de a fi utilizate pentru publicare.
nb --tag <id_tag> add entry
Adaugă o înregistrare în jurnal cu eticheta corespunzătoare id-ului (care se determină prin nb list tags).
Pentru a adăuga o înregistrare fără etichetă, se utilizează comanda directă nb add entry

Securizare++ Deși totul este instalat și funcționează, și sursele nb sunt ascunse de public, totuși fișiere esențiale, cum ar fi blog.conf, fișierul de configurare al jurnalului, sunt accesibile prin navigator, ele aflându-se în rădăcina proiectului. Voi oferi o soluție bazată pe Apache și .htaccess, cu mod_rewrite activat. Adică îl voi publica pe al meu:

# Configurăm fișierul principal (opțional)
DirectoryIndex index.html

# Interzicem accesul aplicațiilor client către toate fișierele sitului
<Files ∼ ".*">
Order allow,deny
Deny from all
</Files>

# Permitem în continuare fișierele .html
<Files ∼ "^(.*)\.html">
Order allow,deny
Allow from all
</Files>

# Dăm voie și la stiluri să se încarce
<Files ∼ "^(.*)\.css">
Order allow,deny
Allow from all
</Files>

# Activăm imagini, șî alte posibile formate uzuale
<Files ∼ "^(.*)\.(jpg|gif|png|svg)">
Order allow,deny
Allow from all
</Files>

# Activăm accesul pentru cazul în care se apelează direct rădăcina sitului
<Files ∼ "^(.){0,0}">
Order allow,deny
Allow from all
</Files>

Acum nu mai putem accesa decât fișiere html, css, sau imagini. Nu conf-uri, nu txt-uri, nu alte fișiere inutile navigării.

Voi completa acest articol pe parcurs cu instrucțiuni despre traducerea interfeței sau modificare temei implicite. Nu voi uita nici de utilizarea de extensii, suport pentru comentarii sau alte detalii picante, dar incă am dubii dacă fac obiectul unei postări separate sau nu. Pentru moment, mă voi opri aici.

Împreună cu Tibi am construit o versiune aproape finală pentru sigla nouă destinată fundației Ceata. Idei au curs din toate direcțiile, iar Dima Ursu a contribuit chiar cu câteva machete intermediare. Toate acestea au condus la dezvoltarea unui mare număr de variante.

În urma ultimei sesiuni de creație a siglei, am reușit să definitivăm o propunere finală. Evident, în acest moment suntem foarte curioși de impresiile provocate în rândul membrilor, care se pot trimite pe lista principală de discuții, Gâlceava.

Evidențiez mai jos ideile care au stat la baza creației, în caz că acestea nu sunt evidente:

• punctul de plecare este simbolul © barat (suntem împotriva noțiunii de copyright)
• simbolul tăiat formează litera „e” - eliberare (Ceata eliberează artele și tehnologiile actuale)
• denumirea fundației este scrisă mare, în centrul de atenție al textului
• dedesubt se află o etichetă, pentru identificare („fundația” - organizația principală; „din moldova” - filiala din Republica Moldova ș.a.m.d.)

Sper că evoluția siglei față de versiunea inițială a fost una pozitivă și că am reușit să reprezentăm grafic spiritul prezent în Ceata. Iar dacă nu, mi-am format un obicei în ultima perioadă de a sta cu Inkscape deschis în permanență :-)